luni, 11 octombrie 2010

Invitatie Peter Hawkins, Richard Page si Balul Hipnoterapeurilor la Timisoara si Bucuresti

Seminar internaţional de psihoterapie integrativă:
ABORDĂRI ALE PSIHOTERAPIEI DE GRUP NESTRUCTURAT (DESCHIS)
curs de formare profesională continuă acreditat de
Colegiul Psihologilor din România
cu 10 credite
şi
CINĂ FESTIVĂ cu BAL MASCAT
acreditată cu distracţie garantată
Seminarul se desfăşoară sub egida Şcolii Europene de Psihoterapie Integrativă
în colaborare cu Societatea de Psihodramă J.L. Moreno, Centrul PSIHO BLUE şi Centrul Psihologic NEW LIFE (Societate Civilă Profesională de Psihologie Jardan şi Ion-Rădulescu)
Timişoara, 12-14 noiembrie 2010 (www.psihoterapia.eu)
Bucureşti, 14-16 noiembrie 2010 (www.psihologii.ro)
Conducători seminar:
Richard Page (SUA)
Peter J Hawkins (Anglia)
Veronica Mihai Jardan (România)
Obiectivele seminarului:
• prezentări teoretice şi experimentate personal în cadrul seminarului prin abordări:
-umanist/existentială;
-prin teoria consilierii a lui Heron într-u cadrun dialectic, respectiv activ-pasiv (dans-meditaţie-mişcare), regresie- stabilirea viitoare a scopurilor, grup –individ;
-abordare hipnoterapeutică ericksoniană;
-abordare psihodramatică.
• formarea capacitatii de conducere printr-o strategie adecvată a unui grup deschis in domeniul socio-uman;
• înţelegerea demersului conştient şi inconştient individual/colectiv a unui grup deschis;
• formarea deprinderilor de analiză şi interpretare a prelucrărilor psihoterapeutice în cadrului grupului deschis.
Adresabilitate:
 psihologi psihoterapeuţi practicieni, specialişti sau principali,
 psihologi, medici, psiho-pedagogi, asistenţi sociali, sociologi, teologi care sunt în cadrul unei asociaţii/societăţi pentru formarea ca psihoterapeut,
 studenţii care-şi doresc după absolvirea facultăţii să se specializeze ca psihoterapeut.
Program:
 Timişoara: vineri 12 noiembrie 2010, orele 14-20, sâmbăta 13 noiembrie 2010, orele 10-20 (de la 20.00 cină festivă cu program artistic), duminică 14 noiembrie 2010, orele 9-13.
 Bucureşti: duminică 14 noiembrie 2010
-15.00-17.00: -sosirea şi înscrierea participanţilor,-17.00-20.00: secţiunea I a seminarului
-20.00-25.00: CINĂ FESTIVĂ cu BAL MASCAT
 Luni 15 noiembrie 2010:
-14.00-21.00: secţiunea a II-a a seminarului
-pauze de ceai şi cafea la aproximativ 2 ore
 Marţi 16 noiembrie 2010:
-14.00-20.00: secţiunea a III-a a seminarului
-pauze de ceai şi cafea la aproximativ 2 ore
-19.00-21.00: consemnarea feed-back-urilor şi înmânarea diplomelor.

Locaţii de desfăşurare a seminarului:
-Timişoara: sala conferinţe pensiunea Vlad 2, str. 1Decembrie, nr. 56 (www.psihoterapia.eu)
-Bucureşti: sala de conferinţe Europa – Strada Justiţiei 54, sector 4 (www.salaeuropa.ro)
Diplome: Certificatele de participare, atestând numărul de credite de la Colegiul Psihologilor din România, respectiv, numărul de ore de seminar parcurse, vor fi înmanate participantilor marţi 16 noiembrie 2010.

■ Taxa de participare la seminar este de 100 Euro.
Taxa include: pauze de ceai şi cafea, materialele de curs, eliberarea diplomelor. Taxa se achita în lei la cursul de referinta BNR din ziua plăţii. Plata o veţi putea face pentru Timişoara în cont: SC PSIHO BLUE SRL, Timisoara, str. Leonard nr. 8 A, CUI 26052577, IBAN: RO60BTRL03601202T60177XX, Banca Transilvania Timisoara, iar pentru Bucureşti în contul SCPP Jardan si Ion-Radulescu deschis la BCR Libertăţii, IBAN: RO27RNCB0069115848160001; CUI: 26468707 şi dovada plăţii se trimite pe e-mail la: cabinet@psihoterapia.eu sau aurora.ardelean@gmail.com şi programari.psihologice@gmail.com. Detalii suplimentare la tel. 0729.715.384 (pentru Timişoara), 0732.555.445 (pentru Bucureşti). www.psihoterapia.eu, http://psihologii.ro şi sau http://servicii-psihologice.blogspot.com.
Locurile fiind limitate plata o puteţi face după ce vi s-a confirmat telefonic sau prin e-mail disponibilitatea locului liber. Înscrierea este asigurată doar după efectuarea plăţii întegrale sau a minim unui avans de 50%.
!!!REDUCERI pentru taxa de participare la seminar:
-15% pentru cursanţii din cadrul Centrului Psihologic NEW LIFE (Societate Civilă Profesională de Psihologie Jardan şi Ion-Rădulescu),
-10% pentru grup de minim 10 persoane,
-5% pentru grup de minim 5 persoane.
■ Taxa de participare la CINĂ FESTIVĂ cu BAL MASCAT este de 15 euro, care include: mâncare tip bufet suedez, apă plată şi minerală, sucuri, ceai, cafea, produse de patiserie, posibilitatea confecţionării pe loc, ad hoc, a unui costum de carnaval cu recuzită din cadrul centrului, participarea la concursul ,,Cea mai haioasă prezentare a costumului”, participarea la concursul de dans, participarea la licitaţia colecţiei de pictură ,,O viaţă nouă în fiecare anotimp”, tombolă şi binenţeles distracţie garantată.
Pentru bal mascat aveţi posibilitatea să vă costumaţi şi în propia mască. Puteţi participa însoţit de partener şi sau de alţi prieteni (participarea la cina festivă şi balul mascat NU este condiţionată de participarea la seminar şi nici vice versa). !!!Copii sub 14 ani pot participa gratuit.
• Descrierea seminarului
Psihoterapie de grup deschis (nestructurat): o abordare integrativă
Scopul workshop-ului este de a învăţa participanţii teoria şi practica psihoterapiei de grup deschis (nestructurat). Diferitele tipuri de psihoterapie de grup, scopurile procesului în psihoterapia de grup, factorii de luat în considerare atunci când se realizează un grup de terapie, ceea ce învaţă membrii din participarea în grup şi stilurile eficiente de conducere a grupului vor fi discutate cu participanţii laseminar. Va fi subliniată dinamica universală care afectează procesul oricărui grup sau oricărei relaţii. Această dinamică universală va fi descrisă ca asigurând baza dezvoltării unei abordări integrative în psihoterapia de grup. Vor fi trecute în revistă abordări teoretice diferite în psihoterapia de grup: umanistă/ existenţială, psihodramă, hipnoterapeutic ericksoniană şi dialectică. Membrii vor participa în terapia de grup efectivă: umanist/ existenţială, psihodramă sau dialectică, pentru a învăţa cum este să te afli într-un grup de terapie deschis. Va fi discutată dinamica acestor grupuri, pentru a face legătura cu teoria integrativă a psihoterapiei de grup.

Abordarea seminarului de către Richard C. Page

Această abordare teoretică a terapiei de grup, promovată de Richard C Page, este descrisă detaliat în cartea Group Therapy: Creating Contact, Choosing Relationship (Richard C. Page si Daniel N. Berkow). Abordarea in terapia de grup descris in aceasta carte este cea dezvoltata din perspectiva umanista/ existentiala. In aceasta carte este descrisa dinamica universală care afectează procesul de grup şi învăţarea oricarui tip de psihoterapie de grup.


Abordarea seminarului de către Peter J Hawkins

Principala perspectivă teoretică este cea umanistă, bazata în mare parte pe teoria consilierii a lui Heron, care susţine că persoana are trei nevoi de bază: nevoia de dragoste, nevoia de înţelegere şi nevoia de auto-determinare. Prin perspectiva unui grup deschis, participanţii au libertate şi sprijin pentru a identifica şi a lucra cu situaţii în care aceste nevoi au fost frustrate în viaţa lor, şi mai ales în copilarie. În ce priveste procesul de grup, este utilizat un cadru dialectic, respectiv activ-pasiv (dans-meditaţie-mişcare), regresia- stabilirea viitoare a scopurilor, grup –individ. Acest tip de grup demonstrează clar un cadru pentru integrarea tehnică sau pragmatică, bazată pe un cadru teoretic profund.

Abordarea seminarului de către Veronica Jardan Mihai
Abordarea de psihoterapie de grup nestructurat (deschis) o voi prezenta din perspectivă psihodramatică şi hipnoterapeutic ericksoniană.
Jacob Levy Moreno este unul dintre întemeietorii psihoterapiei de grup şi întemeietorul psihodramei. El consideră grupurile ca fiind entităţi cu potenţial de schimbare pentru că în fiecare om există un potenţial creativ, care însă stă la dispoziţie numai limitat. În psihodramă, prin jocurile nestructurate de grup se poate favorizeaza descoperirea şi prelucrarea acestui potenţial. Sunt create situaţii de ,,ca şi cum“, iar participantul prin conotaţia ludică a jocului vine în contact cu inconştientul lui având posibilitatea unei noi perspective în autocunoaşterea şi dezvoltarea lui personală.
J.L. Moreno definea psihodrama astfel: ,,Metoda care prin acţiune conferă autenticitate sufletului fiind ştiinţa care prin acţiune explorează adevarul prin metodele dramei. Dezvoltarea unui sistem de metode ce permite psihodramaticianului si ego-urilor auxiliare să patrundă în universal protagonistului în încercarea de a-l popula cu imagini interiorizate care au avantajul de a nu fi total iluzorii si de a nu aparţine total realităţii.”.
În hipnoterapia ericksoniană prin transele hipnotice avem posibilitatea de a veni în contact cu incoştientul şi de a ne (re)descoperi resursle interioare atât debenefice în rezolvarea propiilor probleme. M. Erickson spunea că ,,atunci când vom şti ceea ce nu ştim că ştim, dar ştim, ne vom schimba”.


■ Despre conducătorii seminarului:
Richard Page este profesor emerit in consiliere educationala si consiliere psihologica la Universitatea din Georgia si director fondator al Scolii Europene de Psihoterapie Integrativa. Principalele sale activitati de cercetare se refera la psihoterapia si consilierea de grup, tratamentul dependentei de alcool si droguri si psihoterapia multiculturala. A fost presedintele Asociatiei Internationale pentru Dependente si presedinte al Consiliului National al Consilierilor din Anglia. Timp de 6 ani a fost editor la Journal of Addictions and Offender Counseling. Autor a numeroase carti si articole, formator in psihoterapie de grup si psihoterapie integrative. Conduce seminarii si cursuri de psihoterapie nestructurata de grup, teorie si practica in consilierea de grup, consilierea si psihoterapia dependentilor de substante, teoria consilierii si psihoterapiei, psihoterapie si consiliere multiculturala, etc.

Peter J Hawkins este director fondator si in prezent presedintele Scolii Europene de Psihoterapie Integrativa, profesor consultant la ISMAI, Portugalia. Peter J Hawkins este formator in psihoterapie si hipnoza clinica si conduce grupe de formare in Grecia, Cipru, Italia, Spania si Portugalia. Cartile sale au fost traduse in rusa, chineza, romana, greaca si spaniola si este autor a numeroase lucrari stiintifice. Este director adjunct al Institutelor Erickson din Madrid si Porto si membru al consilului editorial al Revistei Europene de Hipnoza Clinica. Peter Hawkins a fost consilier al Societatii Britanice de Psihologie si a condus mai multe proiecte europene in domeniul psihologiei clinice in Romania, Uzbekistan si tarile vest- europene. In Anglia este formator in hipnoza clinica si face parte din consiliul director al Societatii Britanice de Hipnoza Clinica si Academica. In sfera sa de interes intra psihosomatica, chimioterapia, tulburarile de somn, psihosexologia, sarcina si nasterea, si psihoterapia copilului.

Veronica Mihai Jardan este psiholog clinician principal si supervizor in psihologie clinica, psihoterapeut, conducator de grupuri Balint, coordonator si supervizor al activitatii psihologilor din cadrul Sanatoriului de Nevroze Predeal si a centrului psihologic New Life din Brasov. Veronica Jardan are formari si specializari in psihodrama, hipnoza clinica, relaxare si psihoterapie ericksoniana, hipnoterapie cognitiv-comportamentala, analiza reichiana si focusing in psihoterapia copilului. A condus grupuri de consiliere a alcoolicilor in cadrul AA (Alcoholics Anonymus) si a sustinut workshop-uri de psihodramă şi hipnoterapie ericksoniană la diferite conferinte nationale si internationale. Este membru in Consiliul National al Colegiului Psihologilor din Romania.



Bibliografie
Articole
Heron, J. (1977/1998). Catharsis in Human Development (Rev.). Disponibil la: www.human-inquiry.com/catharsi.htm.
Page, R. C. & Chandler, J. (1994). Effects of group counseling on ninth grade at-risk students. Journal of Mental Health Counseling, 16, 340-351.

Page, R. C., Campbell, L., & Wilder, D. C. (1994). Role of the leader in therapy groups conducted with illicit drug abusers: How directive does the leader have to be? Journal of Addictions and Offender Counseling, 14, 57-66.

Cărţi
Page, R. C. & Berkow, D. N. (1994). Creating Contact, Choosing Relationship: Dynamics of Unstructured Group Therapy. San Francisco, CA: Jossey-Bass Publishers, pp. 1-311.
Page, R.C. & Berkow, D.N. (2005). Unstructured Group Therapy: Creating Contact, Choosing Relationship. (2nd. Edition). PCCS Books: Ross-on-Wye, England.
O’Leary, E & Murphy, M. (eds.) (2006) New Approaches to Integration in Psychotherapy. Sussex, UK: Routledge.
Wolf, A. & Schwartz, E. K. (1962). Psychoanalysis in Groups. New York: Grune & Stratton.
Yalom, I. D. (1995) The Theory and Practice of Group Psychotherapy. New York: Basic Books.

Capitole de carte

Gongora, J.N. (1997) Group therapy: Modalities, Dynamics and the State of the Art, in In Hawkins, P.J. & Nestoros, J. (eds.) Psychotherapy: New perspectives on Theory, Practice and Research. Athens: Ellinika Grammata, 1998 *

Hawkins, P.J. (1998) Psychodynamic psychotherapy, in Hawkins, P.J. & Nestoros, J. (eds.) Psychotherapy: New perspectives on Theory, Practice and Research. Athens: Ellinika Grammata, 1998 **

Page, R. C., Weiss, & J., Lietaer, G. (2002). Humanistic group psychotherapy. In Caine, J. & Seeman, J. (Eds.), Humanistic Psychotherapies: Handbook of Research and Practice. (pp. 339-360). Washington, D.C.: APA Press.

Page, R. C. (2010). Group therapy with the disabled. In Oliveria, R. (Eds. Corpus Alienum: Psicologia e trabalho psicoterapeutico na reabilitacao fisica). Coisas de Ler: Lisboa, Portugal. pp. 135-148.
* http://files.me.com/peterjhawkins/g3yuzw
** http://files.me.com/peterjhawkins/t7njv2

luni, 27 septembrie 2010

grup nou de formare in hipnoza - bucuresti

Au inceput inscrierile!!!
Numarul de locuri este limitat!
“Grup de formare in hipnoza clinica”

in BUCURESTI

Asociatia Romana de Hipnoza Clinica, Relaxare si Terapie Ericksoniana in colaborare cu SCPP Jardan si ION-RADULESCU, organizeaza in Bucuresti grup de formare in Hipnoza Clinica si Psihoterapie Ericksoniana

• Cursul este destinat absolventilor de psihologie, asistenta sociala, psihopedagogie speciala si medicina dar si studentilor in an terminal. Este structurat pe 4 module a cite 60 ore fiecare modul. Intalnirile se vor desfasura in timpul weekendurilor, o data la 2 luni. Se vor lucra cate 15 ore pe weekend. Programul este stabilit de comun acord intre cursanti si formatori!
• Programul de formare corespunde normelor FRP & APR.
• FORMATORI sunt : Jeno-Laszlo Vargha psihoterapeut, formator, supervizor acreditat FRP, Vicepresedinte - Asociatia Romana de Hipnoza Clinica, Relaxare si Terapie Ericksoniana si Krisztina Gabriela Szabo psihoterapeut, formator, supervizor acreditat FRP.
• Cursul este acreditat de Federatia Romana de Psihoterapie (FRP), iar la sfarsitul formarii de baza ( dupa aproximativ 2 ani in functie de frecventa intilnirilor) cursantii vor primi din partea FRP certificatul de practica a psihoterapiei in supervizare.
• Numarul de locuri este limitat : 20. Inscrierile au inceput deja !
• Pretul cursului este de 90 euro/ weekend (6 euro/ora).
• Pentru inscriere puteti trimitete prin email o copie dupa diploma de licenta sau adeverinta in cazul studentilor sau absolventilor care au terminat anul acesta si dovada achitarii taxei* de 100 lei in contul SCPP Jardan si Ion-Radulescu: RO27RNCB0069115848160001 deschis la BCR LIBERTATII; CUI : 26468707.
• Cursurile se vor desfasura in Sala de conferinte Europa : Strada Justitiei nr 54 , sector 4. (www.salaeuropa.ro )

• Pentru mai multe detalii ne puteti scrie la programari.psihologice@gmail.com sau ne puteti telefona la 0732 555 445 .



Tematica cursului:

Formare in Psihoterapie - Hipnoza Clinica - Modulul 1
( 4* 15 ore la sfarsit de saptamana )
Tehnici de sugestibilitate hipnotica
Metode de inductie hipnotica
Tehnici de aprofundare
Scenarii hipnoterapeutice

Formare in Psihoterapie - Hipnoza Clinica - Modulul 2
( 4*15 ore la sfarsit de saptamana )
Metode de inductie
Scenarii hipnoterapeutice

Formare in Psihoterapie - Hipnoza Clinica - Modulul 3
(4*15 ore la sfarsit de saptamana )
Elemente de strategie hipno si psihoterapeutica in abordarea
problemelor clinice: anxietate, depresie, durere, tulburari de somatizare, etc.

Formare in Psihoterapie - Hipnoza Clinica - Modulul 4
(4 * 15 ore la sfarsit de saptamana)
Abordarea psihoterapeutica eclectica;
Utilizarea tehnicilor provenind din: terapia cognitiv comportamentala,
terapia familiei, terapia centrata pe obiective si solutii, Programare Neuro-Lingvistica etc.


*taxa perceputa este pentru a va asigura locul in grup si se va considera ca un avans din primul curs.

marți, 13 iulie 2010

In ziua in care m-am iubit cu adevarat ...

"In ziua in care m-am iubit cu adevarat" - poem scris de Charlie Chaplin



În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înțeles că în toate împrejurările, mă aflam la locul potrivit, în momentul potrivit.

Și atunci, am putut să mă liniștesc.

Astăzi, știu că aceasta se numește … Stimă de sine.



În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am realizat că neliniștea și suferința mea emoțională, nu erau nimic altceva decât semnalul că merg împotriva convingerilor mele.

Astăzi, știu că aceasta se numește … Autenticitate.



În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să doresc o viață diferită și am început să înțeleg că tot ceea ce mi se întâmplă, contribuie la dezvoltarea mea personală.

Astăzi, știu că aceasta se numeste … Maturitate.



În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să realizez că este o greșeală să forțez o situație sau o persoană, cu singurul scop de a obține ceea ce doresc, știind foarte bine că nici acea persoană, nici eu însumi nu suntem pregătiți și că nu este momentul …

Astăzi, știu că aceasta se numește … Respect.



În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să mă eliberez de tot ceea ce nu era benefic … Persoane, situații, tot ceea ce îmi consumă energia. La început, rațiunea mea numea asta egoism.

Astăzi, știu că aceasta se numește … Amor propriu.



În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să-mi mai fie teamă de timpul liber și am renunțat să mai fac planuri mari, am abandonat Mega-proiectele de viitor. Astăzi fac ceea ce este corect, ceea ce îmi place, când îmi place și în ritmul meu.

Astăzi, știu că aceasta se numește … Simplitate.



În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să mai caut să am întotdeauna dreptate şi mi-am dat seama de cât de multe ori m-am înșelat.

Astăzi, am descoperit … Modestia.



În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să retrăiesc trecutul şi să mă preocup de viitor. Astăzi, trăiesc prezentul, acolo unde se petrece întreaga viață. Astăzi trăiesc clipa fiecărei zile.

Și aceasta se numeste … Plenitudine.



În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înteles că rațiunea mă poate înşela şi dezamăgi. Dar dacă o pun în slujba inimii mele, ea devine un aliat foarte prețios.

şi toate acestea înseamnă … Să ştii să trăiești cu adevărat.

joi, 8 iulie 2010

Despre imaginea de sine


"Paradoxul este ca ma pot schimba doar in momentul in care m-am acceptat asa acum sunt" (Carl Rogers)


Zig Ziglar spune in cartea lui "Pe culmile succesului" ca ii descoperim cu usurinta pe cei ce si-au format o imagine de sine nefavorabila. Ii tradeaza firea lor critica si geloasa. Ei privesc cu invidie succesul si prieteniile de care se bucura cei din jur. Sunt gelosi - fara vre-un motiv anume - pe sotii, soti , prieteni sau prietene. Pentru ca nu se iubesc pe ei insisi, nu pot sa creada ca un reprezentant al sexului opus i-ar putea iubi mai presus de orice. In mod ironic isi apara gelozia sustinand in gura mare ca isi iubesc partenerul de viata "prea mult". In realitate nici nu-si iubesc si nici nu au incredere in partenerul lor de viata, pentru ca nu se iubesc si nu au incredere in propria lor personalitate. Traiesc din barfe, intrigi, zvonuri si minciuni. (Nu au invatat ca atunci cand arunca cu noroi, nu fac altceva decat sa piarda un teren pretios.)

Poate ca cea mai evidenta manifestare a unei imagini nefavorabile este modul in care reactioneaza persoana suferinda de aceasta boala in fata criticilor, dar si a veseliei generale. Nu pot sa accepte criticile sau ironiile la adresa lor, pentru ca le considera un mod prin care oamenii ii "pun intr-o lumina nefavorabila". Reactiile lor sunt extrem de exagerate in raport cu actiunile in sine.

Imaginea nefavorabila este rezultatul lipsei de motivatie. De multe ori, cand o persoana renunta sa lupte, abordand o atitudine indiferenta de genul "nu-mi pasa", o face pentru ca nu se vede in pozitia de "invingator". Acesti oameni se lasa cu totul in voia sortii plutind mereu in deriva.

Mai este o categorie de oameni cu o imagine deplorabila despre ei insisi - aceia care pun un accent deosebit pe lucrurile materiale: masini elegante, bani, pasiuni de moment, haine moderne, coafuri sau machiaje stridente. Ei traiesc cu sentimentul ca nu pot fi acceptati niciodata asa cum s-au nascut. Nesiguranta si neincrederea ii fac sa recurga la extreme ca sa-si faca prieteni si sa fie acceptati in societate. Pornesc de la ideea ca "totul trebuie incercat in viata" pentru a fi acceptat - "asa cum sunt".In mod tragic sfarsesc prin a avea doar pseudo-prieteni.

Avem intotdeauna tendinta de a actiona in functie de imaginea pe care o percepem despre noi. Acesta este motivul pentru care vedem adesea oameni care fac lucruri ridicole sau isi asuma riscuri inutile atunci cand sunt pe punctul de a-si realiza visul de-o viata. De exemplu, foarte multi sportivi care au petrecut ani intregi pregatindu-se pentru Jocurile Olimpice sufera adesea anumite "accidente" la antrenamente sau in timpul unui eveniment ce are loc cu putin inaintea competitiilor sportive. Ei nu se considera demni de medaliile de aur si fac in asa fel incat sa-si refuze rasplata pe care lumea intreaga ar fi dispusa sa le-o puna la picioare. Sau sotul si sotia care sufera de o imagine de sine deplorabila isi provoaca adesea partenerul de viata, starnind valuri fara vre-un motiv serios. Acest lucru creeaza resentimente, ceea ce duce invariabil la aparitia problemelor familiale.

In lumea afacerilor, o imagine de sine nefavorabila se manifesta prin promisiuni de moment, imposibil de realizat.In lumea vanzarilor, cei mai multi vanzatori vinovati de promisiuni desarte si de servicii deplorabile sunt cei ce au o imagine de sine nefavorabila. Nu accepta ideea respingerii si considera ca trebuie sa faca tot ce le sta in putinta sa-si convinga clientii sa le cumpere produsele.

Cativa pasi spre o imagine de sine sanatoasa:
1.Incepi prin a intelege ca nimeni de pe acest pamant nu te poate face sa te simti inferior fara voia ta.
2.Imbraca-te frumos si elegant - astfel vei privi cu mai multa speranta catre viitor si vei pasi mai increzator in viata, dar si in cariera.
3.Citeste biografiile si autobiografiile celor care s-au facut cunoscuti prin daruirea talentului si harurilor lor intregii omeniri.
4.Asculta-i cu atentie pe oratorii, profesorii si predicatorii care au cladit omenirea!
5.Cladeste-ti o imagine sanatoasa facand pasi mici.
6.Inscrie-te in clubul zambetelor si complimentelor! Cel mai nefericit om de pe pamant este cel care nu stie sa zambeasca.
7.Poti face un gest frumos pentru cineva! "Nimeni nu este inutil in aceasta lume - spune Charles Dickens - daca alina povara ce atarna pe umerii semenilor sai."
8.Alege-ti cu grija asociatii! Cauta oameni cu un caracter moral imbatabil, care stiu sa aleaga numai partea frumoasa a vietii si care se bucura de ea pana in adancul sufletului. Nu uita ca omul adopta modul de a gandi, manierele si caracteristicile celor in mijlocul carora traieste!
9.Concepe o lista cu trasaturile tale pozitive.
10.Concepe o lista cu succesele repurtate in trecut, care ti-a oferit cea mai mare satisfactie si incredere in propriile forte.
11.Evita lucrurile si oamenii care te demoralizeaza.
12.Persevereaza, in ciuda esecurilor de moment!
13.Intra intr-o organizatie, un grup, un club etc. cu scopuri nobile, care sa te solicite activ si sa te oblige sa vorbesti in public.
14.Priveste-te pe tine dar si pe semenii tai in ochi!
15.Daca este necesar incearca sa-ti schimbi aspectul fizic.

miercuri, 7 iulie 2010

Depresia si Sinele Fals !


Depresia este durerea, care nu mai poate fi reprimata, determinata de pierderea propriului Sine (A. Miller)

Conceptul de "Sine fals" releva faptul ca o persoana nu a putut sa-si formeze nucleul propriei fiintei, in loc de acesta trebuie sa se orienteze dupa o busola interioara falsa. Respectiva persoana a fost constransa - prin anumite conditii ale socializarii sale - la o directie de dezvoltare straina fiintei sale. Ea dezvolta un model bazal de viata care nu i se potriveste, pentru ca o fixeaza unilateral pe o directie unde rateaza posibilitatiIe de deformare care ii sunt proprii. Domeniile centrale si structura potentiala a personalitatii sale nu se pot dezvolta. In loc de un copac cu crengile desfasurate in toate partile a luat fiinta doar o liana infasurata pe un arac. Acest om este in parte doar invelis, fatada, aparenta pentru ca el nu isi poate realiza propria esenta umana si posibilitatile legate de aceasta; pentru ca prin circumstante existentiale amenintatoare in copilaria sa a fost conectat la un program minimal si a fost fixat unilateral la o singura tematica existentiala.
Exista trei variante de Sine fals, care sunt legate fiecare de conditii de aparitie diferite:
1.Sinele fals impus de parinti
Copilului respectiv i s-a impus de catre parinti ambitiosi sau bolnavi sufleteste, prin presiuni considerabile (pedeapsa si retragerea iubirii), un intreg model de viata. Copilul nu va fi iubit pentru ceea ce este el, ci el trebuie sa indeplineasca pentru tatal sau mama sa o anume functie: de exemplu, preia si completeaza de la mama cariera de balerina, campion de tenis, star de cinema sau cantaret, pe care aceasta nu a trait-o, desi el insusi nu este de fapt motivat pentru aceste lucruri. Nu arareori se intampla ca un parinte sa-si transfere identitatea reala proprie asupra copilului (tatal asupra fiului, mama asupra fiicei), fiind ferm convins ca are in fata sa o a doua editie mai tanara a propriei persoane, in copilul sau. Acest copil perceput ca "leit mie", va fi manevrat intr-un rol de viata sau profesional, asa cum tatal sau mama l-a indeplinit.
O alta parte trista a "abuzarii copilului" o gasim intotdeauna atunci cand fiul sau fiica sunt constransi la rolul de substitut parental. Ceea ce la prima vedere pare un paradox care rastoarna ordinea lumii este de multe ori realitate. Copilul este determinat sa fie parintele propriului parinte si in aceasta functie trebuie sa daruiasca grija, linistire, consacrare plina cu dragoste si confirmare, tot ceea ce parintele nu a primit pe vremuri de la propria sa mama sau propriul tata.
Copiii si adolescentii astfel “abuzati” sunt suprasolicitati ingrozitor in indeplinirea acestui lucru, deoarece Ie depaseste puterile si nu tin seama de lipsa lor de maturitate.
Pentru ca acesti parinti sunt de regula foarte grav bolnavi psihic si depind de un sprijin, copilul este in permanenta amenintat existential: "Daca eu nu functionez asa cum este de dorit, acasa lumea se prabuseste. Atunci mami isi ia viata sau tati se prabuseste intr-o criza disperata de plans. Mami va fi foarte trista si va zacea zile in sir in pat. Tati se va epuiza si va incepe iarasi sa bea."
Copiii ii percep pe parinti ca nava-baza pe care intreaga familie pluteste peste valurile oceanului. Daca nava se scufunda, asta inseamna: parintii sunt rapusi si distrusi, si atunci trebuie “sa moara” si copilul.
De aceea a indeplini pentru parinti roluI de "copil ca substitut parental" nu este altceva decat pura lupta pentru supravietuire. Copiii traumatizati in felul acesta nu au de fapt la dispozitie optiunea de a respinge rolul.
Ei trebuie sa trudeasca din greu pentru parinti cu pretul renuntarii la propria dezvoltare si la propriile nevoi si sa-si renege propriul Sine, pentru a carui crestere si formare nu Ie mai ramane nici timp si nici forta.
Tot aici se mai poate vorbi de asa numita "directie a performantei". Copiii unor parinti ratati sau mai putin privilegiati profesional vor fi orientati sau impinsi - ca obiect al ambitiei parintilor - sa realizeze dorinta neindeplinita de ascensiune a tatalui sau a mamei. Sub pretextul ca odata sa aiba ceva mai bun decat parintii sai - el trebuie "sa ajunga cineva".
Si pentru ca traim intr-o societate a performantelor, fericirea este echivalata adesea cu o cariera profesionala sau cu o pozitie bine platita si sigura.
Parintii aici mentionati isi percep copilul unilateral sub aspectul performantei si au prea putina intelegere pentru marea sa dorinta de joaca. Ei cer adesea prea devreme competenta in domenii in care copilului - datorita varstei prea mici - ii lipseste maturitatea dezvoltarii. In perioada scolara supravegheaza meticulos notele copilului si se infurie groaznic de fiecare data cand isi scrie urat temele sau daca aduce acasa note proaste. Esecul in realizarea performantelor ajunge in felul acesta sa fie pentru copil o catastrofa absoluta, pentru ca duce la retragerea iubirii parintilor si produce un fel de prabusire a lumii. De aceea el trebuie sa aduca realizari, sa lase la urma alte dorinte si interese si sa devina un tocilar, ceea ce-i aduce si respingerea plina de dispret din partea colegilor de scoala. Intregul sens al vietii sale converge in cele din urma spre aspiratia ambitioasa de a munci eficient si mult. Restul personalitatii sale ramane de aceea nedezvoltata.

2.Sinele fals - o solutie de necesitate gasita intamplator
Nu sunt putini copiii care cresc in casa parintilor lor intr-o atmosfera emotionala rece. Ca urmare a acestui lucru ii cuprind sentimente de resemnare, abandon si lipsa de speranta.
Ei au dobandit certitudinea dureroasa ca niciodata in viata lor nu vor putea sa ajunga la iubirea mamei, indiferent ce ar face.
Daca, dimpotriva, persista inca o mica speranta in iubirea mamei, atunci "vor face incercarea sa dezvolte comportamentele care par potrivite pentru a o satisface pe mama. Se vor stradui ca propria neajutorare si imaturitate sa nu fie lasata sa se manifeste nici fata de sine insusi, si in special nici fata de altii. Ei isi vor dezvolta de timpuriu independenta, care le permite sa cada mai putin pe capul mamei. De timpuriu Ii vor sta mamei la indemana, Ii vor prelua munca, inclusiv o parte din functia materna fata de fratii mai mici. Pentru ca acest lucru sa fie posibil va fi nevoie ca sa-si reprime propriile sale nevoi emotionale si sa se antreneze pentru a privi fara invidie cum grija si iubirea materna se revarsa asupra fratilor mai mici." Asa se dezvolta un tip de mare competenta existentiala practica. "Latura emotionala ii ramane insa pentru toata viata subdezvoltata. In copilarie s-a antrenat atat de temeinic pentru a-si reprima nevoia de iubire, ocrotire si siguranta, incat in viata de mai tarziu nu va mai fi recuperata" (Sievers, 1971).
Copilul cu aceasta linie de dezvoltare nu este impins de mama in mod direct si intentionat intr-un anumit rol. Situatia de saracie afectiva din casa ii intareste trairea lipsei sale emotionale si nostalgia dupa iubire.
Daca inca din copilaria mica el are experienta ca, in anumite situatii, activitati intamplatoare ale sale sunt primite pozitiv de catre mama, ii smulg un zambet sau o urma de afectiune, atunci el va prinde cu lacomie acest fel de comportare si il va repeta mereu si in acest mod va intra intr-un rol care ii garanteaza un minim de atentie si amabilitate. Mult descrisa si defaimata atitudine de ajutor (a se sacrifica ajutandu-i pe altii) poate sa i~i aiba originea in tocmai descrisa conjunctura.
Mai departe, strategia de supravietuire gasita de el insusi in fata unui mediu gol de iubire este asa-numita atitudine “Sonnyboy”.
Un copil face descoperirea ca poate sa alunge pentru cateva elipe umbrele sumbre din sufletul mamei sale prin manifestarile sale nostime, aparitiile vesele si rasul sau stralucitor.
Mama altfel absenta, intoarsa catre sine si trista devine dintr-o data vioaie si se uita la copilul ei. Poate il va mangaia aprobator pe par si se va simti consolata pentru moment. Copilul a gasit dintr-o data o cheie catre inima mamei, care pana atunci ii fusese inchisa, si nu o va mai lasa din mana. Se dezvolta ca o mica "raza de soare", care prin voiosia si bucuria sa de viata topeste tristetea mamei sale si prin acest ocolis obtine de la ea afectiunea.

3. Sinele fals - o solutie de necesitate aleasa de sine insusi.
Conceptul de "Sine adevarat si Sine fals".
Un copil care trebuie sa dezvolte un Sine fals nu a avut sansa sa-si desfasoare posibilitatile umane specifice, si anume, sa aiba o dezvoltare libera, sanatoasa "in acord cu disponibilitatile mostenite ale naturii sale individuale".
Dezvoltare sanatoasa inseamna:
- sa simta clar si profund si sa-si exprime aceste sentimente;
- sa traiasca clar dorintele si interesele, sa le anunte si sa le traiasca din plin;
- sa-si perceapa si sa-si manifeste vointa, sa si-o afirme si sa si-o impuna; sa se exprime si sa se manifeste verbal sau in alt mod;
- sa gaseasca singur masura valorii si scopul in viata;
- sa intre in legatura alti oameni cu sentimentele lui spontane.
In conditiile unor influente nefavorabile "se poate totusi ca un copil sa fie impiedicat, sa se dezvolte in armonie cu nevoile si posibilitatile sale individuale".
Punctul central al factorilor de influenta psihopatologica este faptul ca "oamenii din preajma copilului sunt prea prinsi in propriile lor nevroze pentru a putea sa-l iubeasca pe copil sau chiar pentru a-I intelege ca individ deosebit, ceea ce el totusi este. Atitudinea lor fata de copil va fi determinata de propriile lor nevoi si reactii nevrotice.
Cu alte cuvinte: parintii pot sa fie dominatori, hiperanxios i, iritabili, exagerat de pretentiosi sau imprevizibili; ei pot sa prefere alti copii, sa fie ipocriti sau indiferenti si altele asemanatoare. Ca urmare, copilul nu va dezvolta nici un sentiment de apartenenta, nici un sentiment de “noi”, ci o profunda nesiguranta si o teama vaga, pentru care eu folosesc expresia de angoasa fundamentala.
Aceasta angoasa fundamentala este sentimentul copilului de a fi izolat si neajutorat intr-o lume pe care o simte potential ostila. Presiunea apasatoare a angoasei fundamentale il impiedica pe copil sa-si manifeste fara constrangere sentimentele sale adevarate fata de ceilalti, 11 forteaza sa gaseasca o cale de a termina cu ele". (Horney, 1959)
Ca ultima consecinta, influenta daunatoare a parintilor il impiedica pe copil sa-si desfasoare Sinele autentic. El trebuie sa traiasca in defensiva, isi pierde forta interioara, nu poate sa dezvolte nici incredere in sine, nici sentimentul propriei valori si nici sa-si construiasca o adevarata identitate. Incepe instrainarea de sine.
Persoana "nu mai stie unde se situeaza si cine este de fapt" (Horney, 1950). Ia nastere un vid interior. Deoarece respectivul nu poate trai cu acest vid si are nevoie de un inlocuitor pentru increderea de sine si sentimentul de identitate care ii lipsesc, atunci i~i creeaza "prin fantasma 0 imagine idealizata a sinelui sau". In sfarsit persoana ajunge sa se identifice cu imaginea sa idealizata despre propria persoana: "imaginea idealizata devine Sinele sau idealizat" (Horney, 1950).
Fortele care imping un individ sanatos spre autoanalize vor fi deplasate spre nazuinta realizarii Sinelui idealizat. Se dezvolta o adevarata pulsiune care tinde catre aceasta si care este de natura compulsiva. Respectivul trebuie sa urmeze o pulsiune care poate sa tinda catre diverse scopuri, dar serveste in cele din urma maririi propriei persoane. Implinirea Sinelui idealizat inseamna: dorinta de glorie si onoare, nevoie de desavarsire si de absolut, ambitie nevrotica si perfectionism, nazuinta spre succes exterior, spre prestigiu si putere, spre stralucire, onoare, influenta, aplauze, popularitate si admiratie.
"A fi Sinele idealizat este lucrul de care depinde totul". (Horney, 1950)
Extras si prelucrat din cartea "10 Abordari Psihoterapeutice ale Depresiei", de Dietmar Stiemerling

Nu spune copilului NU POTI !


Exista un antrenament al copilului in ”tu nu poti„ care este transmis prin mediu.
Cum poti evita acest lucru?
Numerosi adulti se plang ca nu reusesc sa fac unele lucruri pentru care sunt suficient de pregatiti. Psihoterapia ii aduce fata in fata cu aceasta neputinta si cu posibilitatea de a o analiza.
Ce este atunci aceasta situatie? Este una in care un obiect intern functioneaza ca o stare de interdictie a facutului – se ocupa de a spune in permanenta ”tu nu poti”. Nu poti sa ai o relatie, nu poti sa te descurci profesional, nu poti sa ai prieteni sau oricare generic ”nu poti” pe care o persoana il poate vedea in jur ca posibil.

Acest ”tu nu poti” uneori atinge si apartenentele de sex – tu nu poti sa ai copii, tu nu poti sa ai contacte sexuale, tu nu poti sa fii barbat, femeie la extrem.
Vom regasi aceasta imagine a lui ”tu nu poti” in legaturile familiale, in transmiterea generationala de la parinti la copii.
Uneori (mai ales in cazul barbatilor) este o cerere a mamei pentru dependenta de un adult a copilului. De obicei aceasta situatie se bazeaza pe un anumit deficit fizic care este exploatat la maxim si care este accentuat pana la a fi receptionat ca foarte important – indiferent daca vorbim de o operatie fara risc sau de o disfunctie auditiva, vizuala etc.
Sprijinit pe aceasta situatie parintele, pentru a se asigura de iubirea copilului ii accentueaza starea, el insusi fiind cu adevarat ingrijorat de starea de sanatate a copilului.
La femei este mai putin cazul de boli fizice, ci mai mult de o apartenenta in sine la sexul feminin. Pentru ca esti fata, este cam slaba fizic, intelectual etc.
Mama transmite acest ”tu nu poti” prin diferite pozitii. In mod obisnuit apare la fata o specializare – ajunge sa stie foarte bine un lucru pe care mama il defineste ca posibil, in timp ce celalalte sunt excluse si neglijate la nivel de ”neputinta”. Spre exemplu, tu poti sa inveti sau tu poti sa gatesti iar celelalte lucruri sportive, sociale etc. tu nu le poti face spre deosebire de colegii tai. Este aici o percepere inconstienta, a mamei, a sexului feminin ca fiind ”neputincios”, iar daca copilul nu are suficienta forta sa se revolte, ramane prins in acest ”tu nu poti”.
Parintii isi transmit astfel propria lor incapacitate, anxietate, nevoie. Este necesar ca ei insisi sa isi analizeze neputintele si anxietatile pentru a putea sa intrerupa transmisia generationala. La randul lor acestea au fost in mediul in care au crescut si au fost generatoare de o anumita insuficienta. Transmiterea de la o generatie la alta a unor medii de baza si a unor axiome, pe care psihoterapia reuseste sa le analizeze si sa le aduca din fond in forma, adica din functia lor de axioma care nu se discuta si nu se negociaza, care nu poate sa fie altfel, trebuie sa fie intr-o forma de discurs care sa fie auzit, interpretat, inteles, modificat.
Schimbarea este posibila atunci cand aceste axiome care formeaza spatiul de baza al educatiei si personalitatii fiecaruia reuseste sa fie adusa intr-un plan al discursului care poate sa fie formulat. Schimbarile fara modificarile acestor axiome sunt imposibile. Dar care ar putea sa fie aceste axiome? Ramane fiecare sa raspunda la ele.

vineri, 18 iunie 2010

CONVINGE SI INVINGE !

Convinge si invinge!

Van Gogh a vandut un singur tablou pe perioada vietii. Si acesta sorei lui, pe un pret infim.
Asta nu l-a oprit, insa, sa picteze peste 800 de tablouri.

In 1954, Jimmy Denny, managerul lui Grand Ole Opry, l-a concediat pe Elvis Presley dupa primul concert.
I-a spus: “Nu vei ajunge nicaieri, fiule. Mai bine te-ai întoarce la condus camioane”.

Beethoven a fost considerat de catre profesorii sai “fara nicio sansa ca si compozitor”.
Nu i-a ascultat insa, si a compus 5 dintre cele mai frumoase simfonii,
fiind complet surd.

Albert Einstein nu a vorbit pana la 4 ani si nu a citit pana la 7 ani.
Una din profesoare l-a descris ca fiind
“incet la minte, nesociabil si pierdut pentru totdeauna in vise prostesti”.

Einstein povesteste mai tarziu: “Ma intrebam cu ar fi sa zbori cu viteza luminii, sa te uiti in oglinda si sa nu vezi nimic.”

A fost exmatriculat de la scoala si a pierdut admiterea la Politehnica din Zurich.

Totusi, a invatat să vorbeasca, sa citeasca, si s-a descurcat la mate…

Michael Jordan şi Bob Cousy au fost dati afară din echipa de basket a liceului.
Jordan spunea: „Am esuat de nenumarate ori in viata. De aceea am reusit.”

Winston Churchill a ramas repetent cand era in clasa a 6-a.
De fiecare data cand a candidat a fost infrant,
pana cand a implinit 62 de ani si a devenit Prim Ministru.

El a scris mai tarziu:
“Never give in, never give in, never, never, never, never
– in nothing, great or small, large or petty –
never give in except to convictions of honor and good sense.
Never, Never, Never, Never give up.”

Charles Darwin a renuntat la cariera in medicina.
Foarte suparat, tatal sau i-a spus:
“Nu-ti pasa de nimic inafara de prins caini si sobolani.”

In biografia lui, Darwin a scris:
“Am fost considerat de tatal meu si de toti profesorii ca un baiat foarte
obisnuit, de fapt chiar mai jos decat standardul mediu de inteligenta.”

Cu siguranta, “a evoluat…”

Profesorii lui Thomas Edison spuneau despre el că este
„ prea prost ca sa invete ceva”.

A fost concediat de la primele două joburi ale sale,
fiind considerat neproductiv.

Cautand becul, a făcut 10000 de incercari lipsite de succes.
Intrebat de un reporter cum s-a simtit să esueze de 10000 de ori,

Edison a spus: „Nu am esuat de 10000 de ori.
Am aflat 9999 de moduri in care becul nu functioneaza.”

Walt Disney a fost concediat de editorul unui ziar
pe motiv ca nu are imaginatie si idei bune.

A dat faliment de mai multe ori pana sa construiască Disney Land-ul. Dealtfel, propunerea parcului a fost refuzata pe motiv că nu ar atrage suficienti vizitatori.

La 21 de ani, actriţei franceze Jeanne Moureau i s-a spus
de catre un director de casting că are capul prea curbat,
ca nu e destul de frumoasa si ca nu e indeajuns de fotogenica pentru a face un film.

A respirat adanc si si-a zis “In regula.
Atunci cred ca trebuie sa fac totul in felul meu”.

Dupa ce a facut 100 de filme, în 1997 a primit
premiul Academiei Europene de Film pentru Realizarile de-a lungul Activitaţii.

Charlie Chaplin a fost iniţial refuzat de către studiourile din Hollywood, pantonima sa fiind considerată un nonsens.

George Lucas a fost refuzat de mai multi creditori
cand a prezentat scenariul “Star Wars” pe motiv ca …
“nimeni n-o sa se uite la tampeniile astea”.

Cu putinul castig obtinut cu greu din primul film,
a mai facut inca 5 pe cont propriu. “Use The Force”

Parintii lui Enrico Caruso i-a spus acestuia ca n-are voce
si ca nu poate sa cante deloc. Parintii vroiau ca el sa devina inginer.

John Lennon a avut conflicte cu parintii care il pedepseau mereu pentru ca nu-si facea lectiile:
“Nu vei ajunge nicaieri in viata cantand la chitara!”.
Imagineaza-ti…

Cand Pablo Casals a implinit 95 de ani, un reporter l-a întrebat
“Domnule Casals, aveti 95 de ani si sunteti unul dintre cei mai mari
violocenlisti din toate timpurile. De ce inca mai exersati 6 ore pe zi?”

Domnul Casals i-a răspuns: “Pentru ca inca cred ca fac progrese.”

Nu-ti face griji daca prietenii si familia ta refuza afacerile cu tine.

Altii au stat mai rau…

… si au ajuns bine.

miercuri, 16 iunie 2010

Program de PRACTICA PSIHOLOGICA


Societatea Civila Profesionala de Psihologie Jardan si ION-Radulescu, autorizata de Colegiul Psihologilor din Romania organizeaza doua noi grupe de PRACTICA de specialitate in domeniul PSIHOLOGIEI CLINICE, dupa urmatorul program:
- varianta 1: simbata si duminica, 3 si 4 iulie, intre orele 10 si 18 (total 16 ore).
- varianta 2: in saptamina 5-11 iunie, joi si vineri intre orele 16 si 21; vineri intre orele 13 si 19 (total 16 ore).

Numarul de studenti ce se pot inscrie intr-o grupa: 8-10;

In urma parcurgerii stagiului de practica, studentii vor dobindi informatii despre:
- activitatea psihologului practician in psihologie clinica/consiliere psihologica/ psihoterapie;
- legislatia aplicabila in domeniu;
- metodologia evaluarii clinice;
- ghidul de bune practici in domeniul clinic elaborat de Colegiul Psihologilor;
- modelul de raport de psihodiagnostic si evaluare clinica elaborat de Colegiul Psihologilor;
- principalele instrumente utilizate in psihologia clinica (scurta prezentare si aplicatii):
- interviu clinic structurat - SCID, KID SCID;
- teste de evaluare a dezvoltarii: Portage, Denver, Bateria de evaluare neurocognitiva NEPSY;
- teste proiective - testul arborelui, testul familiei, testul persoanei, fabulele Duss, CAT, TAT, testul Szondi, testul Rorschach;
- Sistem de evaluare clinica (SEC), Cognitrom Assessment System (CAS) etc
- cazuri de evaluare/consiliere /psihoterapie.

Dupa incheierea perioadei de practica studentii vor primi ADEVERINTA care sa ateste numarul de ore, perioada in care au efectuat practica si calificativul obtinut.


COSTUL PROGRAMULUI: 200 lei, incluzând materialele de curs. Pentru grupe de minim 5 studenti se ofera o reducere de 10% (180 lei)

INFORMATII suplimentare si INSCRIERI:

psih. Cristina Radulescu, 0732 555 445
email: programari.psihologice@gmail.com

In e-mail-ul de inscriere va rugam sa precizati:
- numele şi prenumele;
- universitatea, facultatea, anul, forma de învăţământ;
- numarul de ore de practica solicitat de facultate;

- varianta de program aleasa;
- alte informaţii sau solicitări.

vineri, 21 mai 2010

oferta servicii psihologice




NOU : SERVICII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA !!!!


Societatea Civila Profesionala de Psihologie
MANTA si ION-RADULESCU
va pune la dispozitie o gama larga de servicii psihologie:


• managementul stresului;
• managementul situaţiilor de criză şi negocierea;
• asigurarea psihologică a situaţiilor operative;
• asigurarea suportului psihologic al misiunilor şi activităţilor specifice;

♦ evaluare, selecţie şi expertiză psihologică în vederea angajării, autorizării/menţinerii în funcţie sau la solicitarea instituţiilor abilitate;
♦ evaluarea în scopul avizării psihologice pentru protecţia muncii şi siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei;
♦ formare, orientare şi repartiţie în muncă după criterii psihologice;
♦ analiza psihologică şi prevenirea incidentelor, evenimentelor şi accidentelor de muncă, circulaţie şi navigaţie;
♦ analiza şi prevenirea fenomenelor de inadaptare profesională;
♦ studiul şi prevenirea stresului ocupaţional;
♦ studierea şi evaluarea modalităţilor de îmbunătăţire a adaptării operatorului uman în activitatea de muncă;
♦ evaluare, consiliere psihologica, terapia si diagnosticarea diferitelor tipuri de tulburari psihosomatice
♦ diagnoză şi intervenţie organizaţională;
♦ consultanţă psihologică pentru managementul resurselor umane;
♦ realizarea de studii şi cercetări ergonomice în vederea îmbunătăţirii performanţelor umane în activitatea de muncă, circulaţie şi navigaţie.



Testarea/ respective evaluarea se poate face la sediul dvs, individual sau in grup, iar tarifele practicate sunt unele promotionale.

Pentru oferta detaliata, va rog contactati
programari.psihologice@gmail.com si/ sau 0732 555 445

Tehnici de persuasiune


Sunt lucruri pe care le spui ca sa-i convingi pe altii de ideile tale... unele le poti folosi in viata de zi cu zi, altele la locul de munca, si cu totul altele cand incerci sa convingi un profesor ca meriti o nota mai mare la examen... dar exista unele care sunt alcatuite din idei si fraze bine formulate, care actioneaza de cele mai multe ori intr-un mod irational asupra subiectului-tinta si cu care ai sanse mult mai mari de reusita. Acestea sunt tehnicile de persuasiune, pe care e bine sa le cunosti, indiferent de ce parte a baricadei te gasesti - fie ca tu vrei sa convingi pe cineva, fie ca cineva incearca sa te convinga pe tine. Succesul aplicarii unei strategii depinde de situatie, unele functionand mai bine decat altele pe un anumit scenariu; dar totul depinde im cea mai mare masura de modul cat mai discret in care le folosesti.

Una dintre cele mai simple tehnici este cea a distorsiunii temporale. Cateodata cel mai bun mod de a influenta persoana-tinta este ca sa te comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii de la aceasta, s-a si intamplat. Este foarte util ca sa te referi la o decizie pe care respectivul incearca sa o ia, ca si cum ar fi deja facuta; vorbeste-i ca si cum ti-ar fi acceptat deja propunerea, si ca i-ar fi facut chiar si placere. De asemeni, asocierea de imagini placute cu folosirea timpului trecut face ca propunerea sa fie irezistibila.

Este stiut ca oamenii simt nevoia de a rasplati favorurile care le-au fost oferite. Un favor poate declansa sentimente de indatorire, si ca rezultat, apare la subiect o mare nevoie de a se elibera de povara psihologica a datoriei. Pentru a realiza aceasta eliberare, oamenii devin mai doritori sa intoarca favorul, chiar unul mai mare decat cel pe care l-a primit.

Principiul reciprocitatii consta in nevoia de a rasplati un favor, fie el cerut sau nu, imediat dupa acceptarea acestuia. Aceasta caracteristica umana transcede orice diferente culturale sau rasiale, indiferent si de natura respectivului favor (care poate fi orice, de la un simplu zambet pana la munca fizica sau mici atentii). Acest principiu este usor de folosit: ofera ceva, si asteapta-te (sau da o idee despre cum) sa fii rasplatit. O alta modalitate eficienta de folosire a acestui principiu este metoda "usii-n nas". Aceasta este mai puternica decat simpla oferire a unui dar si asteptarea unui alt dar in schimb; este in acelasi timp si mult mai subtila! Aceasta este o metoda in doi timpi. Un mod de a creste sansele pentru a se obtine o favoare, este sa ceri mai intai o alta favoare, de aceeasi natura ca si cea la care dorim sa ajungem, dar mult mai mare decat aceasta. In mod sigur, aceasta prima cerinta va fi refuzata, din cauza ca este mult prea mare. Dupa acest refuz, cererea va fi micsorata la cea de-a doua, cea reala. Statistic, aceasta din urma are 95% sanse de a fi acordata. Acest lucru se intampla deoarece normele culturale dicteaza ca in schimbul unei concesii, trebuie sa faci o alta concesie. Deoarece reduci prima cerinta la una mai mica, faci o concesie, iar subiectul-tinta va fi indemnat sa faca si el o concesie, si atunci va aproba cea de-a doua cerere. Aceasta metoda functioneaza foarte bine pentru ca normele culturale tind sa depaseasca chiar si logica.

Un alt principiu util este cel al angajamentului si concordantei. Oamenii vor face aproape orice incercand sa pastreze ideile care sunt in concordanta cu cele pe care le-au avut anterior. Cand vor lua public o atitudine, toate actiunile ulterioare vor fi in concordanta cu atitudinea manifestata anterior. Comportamentele neconcordante produc tensiuni psihice, pe care individul incearca sa le evite cu orice cost; deci va face orice ca sa se arate solidar cu actiunile sale anterioare. Acest principiu este folosit de metoda "piciorului in prag". Pentru a obtine realizarea unei cereri, este nevoie doar sa lansezi mai inainte o serie de doua-trei alte cereri mai mici, de aceeasi natura cu cea reala. Aceste cereri mai mici sunt atat de putin importante, incat este imposibil sa fie refuzate. Din cauza ca a acceptat aceste cereri mai mici, persoana respectiva este conditionata mental sa accepte si ultima si cea mai mare dintre cerinte. Se realizeaza astfel conditionarea persoanei in a fi in concordanta cu comportamentele sale anterioare.

Principiul atribuirii. Oamenii fac frecvent unele lucruri pentru ca ei cred intr-un anumit adevar despre ei insisi. Un atribut intern al felului lor de a fi cauzeaza anumite tipuri de comportament. Daca cineva isi atribuie intern o caracteristica, va face tot ceea ce este specific unui om care are acea caracteristica. Daca seful ii va spune angajatului ca il considera o persoana competenta si care lucreaza mult, angajatul isi va atribui inconstient caracteristica de om care lucreaza mult, si se va comporta ca atare. Iata cum pana si o simpla declaratie poate conduce la surprize!

Metoda sarmantului. Spre deosebire de celelalte metode, nu are mai multe etape si nu se bazeaza pe acrobatii verbale. Ea functioneaza pentru ca in mod deschis oferi concesii, manifesti dorinta de a asculta si validezi ideile subiectului-tinta. Acesta are libertatea de a decide; iar tu nu ii ingreunezi gandirea cu un nor de ceturi verbale. Este cea mai etica dintre toate tehnicile de persuasiune discutate anterior, dar in acelasi timp si cea care necesita cel mai mult timp pentru a fi realizata.

Oricum, aceste strategii nu sunt infailibile; dar daca se au in vedere si multitudinea de factori care influenteaza o relatie de persuasiune (vezi D. Cristea, "Tratat de psihologie sociala"), atunci aceste tehnici vor acea o forta mult mai mare, si o garantie sporita de succes.

Un subiect de meditatie pentru incheiere - moralitatea folosirii acestor tehnici de persuasiune (nu cumva acestea atenteaza la liberul arbitru al persoanei sau noi doar o "ajutam" sa ia o decizie, care, din "intamplare" coincide cu nevoile noastre?)

ASTENIA


Astenia (de primavara) este, cel mai adesea, corelată stării de oboseală, deşi se consideră că nu reprezintă acelaşi lucru. Mai curând, s-ar spune că oboseala s-ar referi la o realitate concretă bine conturată, în vreme ce astenia (ca termen apărut în abordările relativ recente) s-ar referi la realităţi mai abstracte, mai vag conturate, având în substrat o anume doză de subiectivitate şi de particular. În alt plan, s-ar mai putea spune că oboseala este o urmare concretă a efortului fizic, pe când astenia ar fi generată mai ales de efortul intelectual sau/şi de stres. Şi încă o nuanţă: diferenţa dintre astenie şi oboseală ar mai putea fi dată de intensitate şi durată. Important este de reţinut că oboseala (inclusiv în aspectul său de astenie) reprezintă o stare psihofiziologică care nu trebuie neglijată şi care trebuie abordată din perspectiva medicinei, a psihologiei şi a igienei mintale. Mai ales că oboseala constituie (sau generează) spaţiul de evoluţie al unor afecţiuni medicale, somatice ori psihice. Iar dacă starea de oboseală nu dispare într-o perioadă de peste 6 luni, se poate vorbi despre o cronicizare a acesteia, ce are ca urmări evidente uzura psihică, epuizarea, slăbiciunea, ce conturează o stare invalidantă a individului.
Astenia (de primăvară) reprezintă o stare de disconfort fizic şi psihic, ce se instalează de regulă pe la începutul lunii martie. Primele sale manifestări sunt de ordin fiziologic; apoi ele se combină cu: trezire dificilă (chiar şi după 7-8 ore de somn), buimăceală, oboseală, lipsa energiei necesare activităţilor din timpul zilei, delăsare, pasivitate, diminuarea puterii de concentrare.
Modificările psihice variază de la individ la individ: iritabilitate, nervozitate, melancolie, lipsă de tonus, dificultăţi de comunicare, insomnie. Urmările se observă în activităţile cotidiene: persoana afectată de astenie nu mai este la fel de ordonată, de atentă, de rapidă şi precisă în rezolvarea unor sarcini; poate manifesta o anume indiferenţă în relaţiile cu cei apropiaţi. De regulă, momentele critice sunt resimţite până înspre ora 11 a.m.; ulterior, treptat, persoana „îşi intră în ritm”.
Persoanele active (25-55 de ani) resimt cel mai frecvent şi, adesea, cel mai acut aşa-numita „astenie de primăvară”. Adolescenţii şi tinerii o depăşesc, de regulă, cu uşurinţă, iar vârstnicii se simt avantajaţi de venirea primăverii, pentru că se pot plimba din nou în voie, simţind chiar că „întineresc”. Şi, în ciuda unor prejudecăţi, femeile nu sunt mai afectate decât bărbaţii; în schimb, ele sunt cele care exteriorizează mai mult stările specifice asteniei, în vreme ce bărbaţii preferă să-şi tăinuiască trăirile interioare. De fapt, şi femeile, şi bărbaţii se confruntă cu simptome similare ale asteniei. Cum scapǎm ?
Consumaţi fructe şi legume! Cruditǎţile reprezintǎ elementele de bazǎ a unei alimentaţii sǎnǎtoase. Chiar dacǎ nu sunteţi înnebuniţi dupǎ "verzituri", acestea sunt mult mai sǎnǎtoase şi reprezintǎ o sursǎ inepuizabilǎ de energie.
Inlocuiţi biscuitii, ciocolata sau napolitanele cu portocale, mandarine sau mere. In acelaşi timp, puteţi consuma alune, fistic şi legume precum sfecla sau pastârnacul, preparate la cuptor. O altǎ soluţie o reprezintǎ şi fructele uscate.
Consumaţi lactate! Produsele lactate sunt bogate în proteine şi vitaminele A şi B 12. Acestea reprezintǎ şi o sursǎ de calciu, care vǎ ajutǎ sistemul osos. Acestea întǎresc sistemul imunitar şi vǎ feresc de rǎcelile caracteristice acestui sezon.
Plimbaţi-vǎ şi faceţi sport! Chiar dacǎ sunteţi tentat sǎ leneviţi şi sǎ fiţi foarte puţin activ, ieşiti la plimbare. Vremea se îmbunatǎţeşte şi veţi putea frecventa parcurile si gradinile oraşului în care locuiţi.